Dumitru Rusu

 La vernisaj Exista Patriarhi ai literelor, ai prozei narative, ai versului, ai sunetului grav si coborītor parcã din arpegiul stelar, ai marmurei sculptate cu o dalta de roua, asa cum exista si Patriarhi ai culorii. Dumitru Rusu este unul dintre ei. Īn aceasta toamnć parsiva, care ba ne īncīnta cu armonia cromatica filtrata prin pīnza diafana a unui paianjen dantelar, ba ne īntuneca retina cu cenusiul mocanesc al ploii sau ninsorii, Dumitru Rusu vine sa ne īnveleasca sufletele cu lumina calda a penelului sau. Se spune ca cele mai frumoase cadouri sīnt cele pe care ti le face Dumnezeu sau cele pe care ti le faci singur. Asa se explica faptul ca īn data de 6 noiembrie 2003, de ziua sa de nastere, plasticianul sucevean si-a facut cadou o noua „personala”, intitulata „Timp si anotimp īn Bucovina”.

Evenimentul s-a desfasurat la Galeriile de Arta „Ion Irimescu” din Suceava (probabil, locul cel mai ocolit de oficialitatile locale si judetene) si a prilejuit o noua īntīlnire de suflet a iubitorilor de arta. Nu a mirat pe nimeni faptul ca la vernisarea lucrarilor a fost o īnghesuiala mai mare decīt la discotecile „Night Club” sau „X-Treme”, atīta doar cć nenumaratii prieteni ai lui Dumitru Rusu n-au venit sa danseze, ci sa „fure” macar o farīma din avutia artistului. Si avutia a fost atīt de mare īncīt a ajuns la toti si fiecare a putut sa se „īnfrupte” atīt cīt l-au tinut puterile. Nu degeaba, Gabrel Baban, starostele filialei Suceava a U.A.P., spunea despre Dumitru Rusu ca este probabil „cel mai iubit dintre artistii suceveni”, nu degeaba Ileana Bardã, cu stilul ei inconfundabil l-a numit „Patriarh al sufletului bucovinean”, Ileana Barda vorbind la vernisaj spunīnd despre peisajele artistului ca ne ofera „o Bucovina pe care n-o mai gasesti astazi printre cladirile tīfnoase cu care parvenitii zilei au īmpīnzit satele”, si nu degeaba īnsusi Dumitru Rusu, emotionat atīt din pricina faptului ca a atins „cota” 65, cīt si de audienta de care s-au bucurat lucrćrile sale, a rćspuns meritatelor elogii cu o formula pe cīt de simpla pe atīt de calda: „ma simt ca-ntre prieteni”. Tot īn semn de prietenie si pretuire, ziarul nostru īl gazduieste īn elita „Jupānilor de salon”, si-i ureazć un sincer „La multi ani!”.

Revista Jupânu' - Marti 11 noiembrie 2003 - nr 44 (126)